Icoană din ceară Îmbrățișarea lui Petru și Pavel

Sfânta mănăstire din Caracalu a fost fondată în sec. al X-lea și este închinată apostolilor Petru și Pavel din sec. I (29 iunie). Există diferite versiuni ale fondării sale. A fost construită probabil de călugărul Nikolaos Karakallas. În biblioteca mănăstirii se păstrează 42 de codice pergamentare din sec. IX-XIV. De o valoare deosebită este sulul de pergament care conține Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. De asemenea, mănăstirea sărbătorește la 30 decembrie memoria vrednicului de pomenire Martir Gedeon din Caracalu.

Îmbrățișarea celor doi sfinți apostoli exprimă natura ecumenică a Bisericii. Ei au slujit lui Hristos mergând pe căi separate. Datorită educației sale din tinerețe, Pavel a fost capabil să comunice cu păgânii din zonele în care a călătorit cu misiunea sa și să le predice Evanghelia. Dar el s-a adresat mai întâi evreilor din sinagogă pentru a le predica despre venirea lui Mesia.

Petru a comunicat în principal cu semenii săi evrei, deși a făcut minuni și cu păgânii. Polemica dintre cei doi apostoli cu privire la tratarea păgânilor și acceptarea lor în Biserica lui Hristos este bine cunoscută.

În cele din urmă, însă, împăcarea, dragostea și sacrificiul pentru Domnul au prevalat. Iată de ce și cei doi apostoli, adresându-se credinciosului care le privește, exprimă iubirea frățească ce-i unește ca ucenici ai lui Hristos. Scena îmbrățișării apostolilor se poate referi atât la întâlnirea lor istorică de la Roma, cât și la reprezentarea simbolică a universalității Bisericii lui Hristos, care îmbrățișează fiecare persoană din lume.