Icoană din ceară a Mântuitorului Neatins 22 cm

Mahrama miraculoasă (de la grecescul μανδύλιον "pânză, prosop"), sau Mântuitorul Neatins - este una dintre imaginile nefăcute de om, prin care Iisus Hristos a săvârșit una dintre multele sale minuni. În Edessa, în Mesopotamia, trăia regele Abgar, care suferea de o boală incurabilă, lepra. Anania, secretarul și pictorul său, care călătorea prin Iudeea, a auzit despre Hristos și i-a spus stăpânului său. Acesta i-a dat pictorului o scrisoare către omul-Dumnezeu, cerându-i să-l viziteze și să-l vindece. Hristos a refuzat să se ducă la rege, dar nu a refuzat să-l ajute.

Potrivit tradiției, Mahramă - este pânza pe care Hristos a lăsat să fie imprimată imaginea Sa și care a fost trimisă apoi lui Abgar, iar acesta s-a vindecat. Mahrama a fost păstrată de atunci în Edessa ca o mare sfințenie.

În anul 949, Edessa a fost asediată de armata lui Romanos I de Lakapinus. În schimbul păcii, orășenii au fost de acord să predea mahrama.

Sfânta Mahramă a ajuns în suburbia Constantinopolului, Blachernae, în după-amiaza zilei de 15 (28) august, iar a doua zi, 16 (29) august, a avut loc o mare procesiune pe jos, care au purtat-o cu onorurile cuvenite până la biserica Sfânta Sofia, pentru a sfinți orașul și pe locuitorii săi. Acolo, imaginea a rămas pentru o perioadă de timp, după care a fost transferată și a rămas permanent în templul palatului imperial până la cea de-a patra cruciadă din 1204, când latinii au furat sfânta relicvă. Aceasta a fost pierdută la scurt timp după aceea.

Pe 16 (29) august, Biserica noastră sărbătorește apariția Sfintei Mahrame la Constantinopol. În calendarul bisericesc, această sărbătoare este înscrisă sub titlul "Aducerea Sfintei Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol".